A história da drenagem postural remonta ao início do século XX. Evidențele tehnicilor respiratorii au fost găsite în civilizații antice ca în China și în Índia, primii scrieri care documentam și descrevem os beneficios da drenagem postural, ca a conhecemos hoje, datam 1901, when o William Ewart a descreveu para o doctorrquinçae docomentaectia, clinica pulmonară.
Mai târziu, de-a lungul secolului al XX-lea, această tehnică a devenit populară și a fost rafinată, în special în domeniile medicinei de urgență și reabilitării.
Această tehnică a fost un instrument important în tratamentul bolilor respiratorii în medicina militară, dar nu există evenimente specifice sau inovații notabile legate de această tehnică care au avut loc în timpul conflictului armat menționat anterior.
Fizioterapia respiratorie, inclusiv drenajul postural, a fost fundamentală în îngrijirea medicală militară pentru tratarea soldaților răniți cu leziuni toracice, traumatisme pulmonare și pneumonie. Progrese în acest domeniu au avut loc pe parcursul diverselor conflicte.
În schimb, drenajul postural face parte dintr-un corpus de cunoștințe medicale care a fost aplicat în mod constant în îngrijirea persoanelor rănite și bolnave de-a lungul secolelor XX și XXI, evoluând în timp pentru a deveni mai eficient și mai puțin invaziv.
Ce este drenajul postural?
Drenajul postural este o tehnică de fizioterapie respiratorie care își propune să îmbunătățească eliminarea secrețiilor acumulate în plămâni. Această tehnică se bazează pe principiul gravitației, folosind diferite poziții ale corpului pentru a ajuta la deplasarea mucusului din plămâni către căile respiratorii mai mari, de unde acesta poate fi expulzat mai ușor prin tuse.
Cum funcționează?
Pentru a efectua drenajul postural, pacientul este poziționat într-o serie de poziții specifice, care pot include culcarea pe spate, pe burtă sau pe o parte, adesea cu capul înclinat în jos (poziția Trendelenburg) sau sprijinit de perne, astfel încât gravitația să ajute la mobilizarea mucusului. Fiecare poziție este menținută pentru o perioadă stabilită, de obicei între 5 și 10 minute, permițând secrețiilor să se scurgă din segmentele pulmonare afectate.
Pentru a-și spori efectele, drenajul postural este adesea combinat cu alte tehnici, cum ar fi:
- Percuție (bătăi din palme): Se execută lovituri ritmice, goale, pe peretele toracic, cu mâinile în formă de „bol”. Aceasta ajută la desprinderea secrețiilor lipite de pereții bronhiilor.
- Vibrații: Se aplică vibrații ușoare și ritmice cu palmele pe piept în timp ce pacientul expiră. Acest lucru ajută, de asemenea, la fluidizarea secrețiilor.
Deși este o tehnică clasică și eficientă, a fost în mare parte înlocuită de metode de fizioterapie respiratorie mai active și moderne, care necesită o participare mai mare a pacientului și s-au dovedit a fi mai eficiente, cum ar fi tehnicile de expirație forțată sau lentă. Cu toate acestea, rămâne relevantă în tratamentul anumitor afecțiuni, cum ar fi fibroza chistică, în care producția de mucus este abundentă și persistentă.
